duminică, 20 ianuarie 2013

Minciuni dulci si zemoase


Acum ceva vreme am citit un singur fel de “reabilitare” a minciunii. Potrivit unor psihologi, ale unor date ce au reiesit din studiile unor facultati de prin California mi se pare, minciunile sanatoase ar stimula inteligenta: mincinosii patologici sunt dotati cu 26% mai multa materie alba (pachetele de axoni ale minti, cu alte cuvinte “materia ganditoare”) decat aceia carora nu le place sa infrumuseteze realitatea cu minciunele.

Ca o mica paranteza, am descoperit in aceste locuri, scriind aceste randuri, ca femeile se folosesc mai destul de mult de materia alba in gandire iar barbatii de cea cenusie. Oare asta vrea sa insemne ca sexul frumos sunt mai mincinoase decat masculi lor? iata ca sa mai dus o iluzie.


Continuand cu inceputul, studiile acelea sustin ca minciunile implica si abilitatea de a-i intelege pe ceilalti, de a sti cum sa-i pacalasti, de a inventa pretexte sau justificari plauzibile. Cu alte vorbe, minciunosi se bucura de un volum optim de gandire, asociata si cu bune calitati si abilitati lingvistice (pe vremea mea, li se mai spunea limbisti, iar in momentul acesta incep sa inteleg de ce). Conform acestor cercetatori, a minti in mod eficient incarca cerebelurile cu o activitatea mai presus. Mai ales ca trebuie sa fii si posesorul unei memorii eficiente numai pentru a nu uita ce ai mintit si a unei fantezii feroce numai pentru a te fi de ajutor sa elaborezi minciunele cat mai realistice.

Asa, si cireasa din tort, o fraza din Samuel Butler:

"Oricare prost poate sa spuna adevarul, dar e nevoie de un om cu cap ca sa stie sa minta corect "

Probabil ca intr-adevar minciuna poate fi de fapt o arta ce necesita integral aceste calitati. Insa eu una stiu ca oamenii care sustin sus si tare si apasat ca nu, nu, nu, ei nu mint nicicand, ei corect tocmai in ei nu am incredere. Minciunele spunem toti. Numai pentru unii trist acest adevar, acest nu mai putin viabil. Nu cred ca sunt om pe lumea asta care sa nu fi indrugat o gogorita la viata lui. Acela minte, care sustine ca el nu minte. Pai minciuna poate fi baza socializarii, caci cine isi permite sa nu se foloseasca de utilitatea ei atunci cand e pus in situatii dificile de genul “Iubitule, sunt cea mai frumoasa de in aceste locuri? ” “Iubito, ti se ar parea ca incep sa chelesc? ”, si nu cat priveste in cuplu.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu